Yoro, din Honduras, este un oraș cunoscut pentru prea puține lucruri în afară de exporturile de produse agricole și un fenomen „meteo-culinar” destul de des întâlnit în istoria ciudățeniilor naturii: ploaia de pești mici și argintii.
Cândva în anii ’50 sau ’60 ai secolului XIX, misionarul spaniol Jose Manuel Subirana a vizitat Yoro. După ce a văzut cât de săraci și înfometați erau localnicii, s-a rugat timp de trei zile și trei nopți ca Dumnezeu să le ofere mâncare.
În curând, un nor întunecat s-a format pe cer și, drept răspuns la rugăciunile sale, au început să cadă pești din cer și localnicii au primit astfel de mâncare. Aceasta a fost prima manifestare a fenomenului „lluvia de peces” sau „ploaia de pești”. Sau cel puțin asta spune legenda.
Însă, potrivit locuitorilor din Yoro zilelor noastre, ploaia de pești este un fenomen real, care continuă să se manifeste. Se pare că din cer cad pești mici argintii cel puțin o dată pe an, în mai sau iunie. Așadar, au aceste relatări rădăcini științifice sau doar mitologice?
Yoro este unul dintre cele 18 departamente din Honduras. Această regiune este în mare parte săracă. Are văi fertile și este cunoscută pentru producția sa de grâne, dar renumele regiunii este dat mai ales de ploaia de pești.
Documentări ale ploii de pești
Localnicii spun că ploaia de pești are loc în fiecare an, și uneori chiar de mai multe ori pe an, la sfârșitul primăverii. Ploaia de pești apare numai după o furtună grea și devastatoare – adică atunci când, în mod normal, toată lumea se adăpostește în casă.
Însă după ce trece furtuna, localnicii își iau coșurile și ies pe străzi, unde culeg pești asemănători cu sardinele. Și mai ciudat este faptul că peștii nici măcar nu sunt originari din cursurile de apă din Yoro.
Localnicii spun că peștii vin de-a dreptul din cer, fiind un exemplu miraculos de intervenție divină. „Este un miracol. Credem că este o binecuvântare de la Dumnezeu”, spune un localnic, citat de New York Times.
Într-adevăr, pentru mulți chiar este o binecuvântare, fiindcă este singura ocazie din an când își permit să mănânce pește. Sărăcia este încă foarte răspândită în regiune.
Familiile trăiesc în case mici, construite din cărămizi de lut. Pentru unii localnici, a căror dietă este compusă din porumb, fasole și alte plante cultivate de ei, este singura ocazie din an în care mănâncă pește.
Nu e de mirare că, pentru ei, „ploaia de pești” este într-adevăr un miracol.
„Este un secret pe care numai Dumnezeu îl cunoaște. Este o mare binecuvântare, deoarece vine din ceruri”, apune Audelia Hernandez Gonzalez, pastor evanghelic în La Union, Yoro.
Ploaia de pești și știința din spatele miracolului
În anii ’70, o echipă de savanți de la National Geographic se afla în misiune în Yoro și a documentat urmările ploii de pești. Echipa nu a văzut „ploaia” în sine, însă a văzut peștii căzuți la pământ după furtună.
Astfel, au oferit cea mai plauzibilă explicație pentru acest fenomen. Echipa și-a dat seama că toți peștii erau complet orbi. Prin urmare, savanții au presupus că peștii trăiau în râuri subterane sau în peșteri subacvatice, unde orbiseră din cauza lipsei luminii.
Savanții s-au gândit că furtuna puternică și inundațiile rezultate au forțat peștii subterani să iasă la suprafață. O altă teorie care explică ploaia de pești spune că responsabile sunt tornadele marine.
Tornadele marine sunt niște nori care se formează deasupra apelor și se rotesc în jurul unei axe, la fel ca tornadele terestre. Tornada marină absoarbe condensul în aer și este destul de puternică încât să ridice și animale mici din apă și să le transporte pe uscat.
Teoria este cam slabă, deoarece se știe că tornadele marine nu pot căra peștii pe distanțe mari. În plus, peștii care cad în Yoro nu pot fi întâlniți în apele din zonă.
S-ar putea ca peștii să provină din Oceanul Atlantic, aflat la peste 160 de kilometri distanță. Însă este o distanță mult prea mare pentru ca vreo tornadă marină să-i fi cărat atât de mult.
„Ploile de pești” sau „ploile cu animale” au fost consemnate și în alte părți din lume, inclusiv Mexic, China, Thailanda și Australia. Cele mai comune sunt ploile cu pești și broaște, însă au existat relatări ale unor ploi cu carne (SUA), mormoloci (în Japonia), păianjeni, lilieci (în SUA), păsări, șerpi, șoareci și meduze (în Australia).
Nu există fotografii ale fenomenului din Yoro deoarece, spun localnicii, nimeni nu ar îndrăzni să iasă din casă în timpul vijeliei. Dar chiar dacă nu există fotografii ale ploii de pești în desfășurare, există fotografii și filmări cu rezultatele sale.
Luând în considerare lipsa martorilor care să ateste că peștele chiar cade din cer, se pare că râurile sau peșterile subacvatice inundate sunt cea mai logică explicație referitoare la felul în care toți acești pești mici și orbi apar pe străzile din Yoro după ploi masive în ultima sută de ani.
Însă această explicație este mult prea puțin interesantă pentru localnici. Oamenii din Yoro nu știu prea multe despre explicațiile științifice și poate că nici nu vor să știe, dar se mândresc cu această tradiție neobișnuită.
Sărbătorirea fenomenului „ploaia de pești”
„Când ne prezentăm, spunem: Eu sunt din locul unde plouă cu pești”, a declarat pentru New York Times Luis Antonio Varela Murillo, un bărbat care a trăit toată viața în Yoro.
În fiecare an, orașul – care are o populație de aproximativ 93.000 de locuitori – organizează un festival pentru a sărbători ploaia de pești. Data festivalului depinde de prima ploaie abundentă.
Activitățile includ un carnaval, o paradă și o întrecere între femei pentru titlul de „Seniorita Lluvia de Peces” sau „Miss Ploaia de Pești”. Câștigătoarea participă la paradă îmbrăcată în sirenă.
Multe dintre explicațiile localnicilor rămân apropiate de povestea preotului Subirana din secolul XIX. Localnicilor li se interzice să vândă peștii, deoarece se crede că sunt o binecuvântare a lui Dumnezeu.
În schimb, comunitatea oferă peștii în dar. Cei care adună mai mulți pești decât ceilalți distribuie o parte din recoltă familiilor care nu au ajuns la timp pe străzi și pe câmpuri.
Rămășițele lui Subirana sunt îngropate în piața centrală din Yoro, în principala biserică catolică a orașului. Spiritul miraculos al poveștii și al generozității lui Subirana dăinuie mai departe.
Comentarii
Trimiteți un comentariu