Ai auzit până acum de piramidele din Bosnia? Faptul că pe planetă se află răspândite mai multe piramide nu este o surpriză. Din America până în Asia, arheologii au descoperit că aproape toate culturile antice au construit monumente masive cu mii de ani în urmă.
Unele dintre ele serveau drept morminte, în timp ce scopul celor mai multe altor piramide rămâne un mister. În aceste condiții, nu este surprinzător că astfel de piramide au fost descoperite și în Europa, mai exact în Bosnia.
Potrivit lui Osmanagic, Piramidele din Bosnia au o vechime de 12.000 – 34.000 de ani și au fost construite de un popor misterios într-o zonă ce azi se află în apropiere de Sarajevo, capitala statului Bosnia și Herțegovina, notează Ancient Code.
Piramidele din Bosnia au fost descoperite în 2015, când Semir Osmanagic (revenit din SUA, unde a trăit mai mulți ani) a anunțat că a găsit sub dealurile din Visoko un complex de piramide. Pe lângă faptul că erau cel mai mari din lume, piramidele erau legate între ele de tuneluri subterane (vezi aici o filmare din tunelurile Ravne).
Osmanagic susține că a descoperit patru piramide (pe care le-a botezat el însuși pe modelul monumentelor din America Centrală) și, la fel ca mulți alți autori, este convins că piramidele au fost creația unui popor dispărut. Teza lui Osmanagic spune că piramidele mezoamericane și cele egiptene au fost ridicate de același popor care a construit piramidele din Bosnia, iar complexul de piramide ar putea fi, potrivit lui Osmanagic, „mama tuturor piramidelor”.
În 2006, a fost demarat un mare proiect pentru restaurarea vârfului așa-numitei Piramide a Soarelui. Semir Osmanagic susține că aceasta este cea mai importantă dintre cele patru piramide, având înălțimea de 360 de metri.
Guvernul bosniac a asigurat fondurile necesare pentru a continua lucrările de excavare din regiunea Visoko. Osmanagic susține că, de-a lungul secolelor, unele dintre piramidele din Bosnia și-au pierdut conturul și că materialul care le acoperă azi nu permite ca forma lor geometrică perfectă să fie văzută, așa că era necesar să se facă niște săpături corespunzătoare.
Decizia guvernului bosniac de a finanța proiectul a dat naștere unei controverse în sânul Asociației Europene a Arheologilor, care s-a văzut obligată, în 2006, să scrie un manifestîmpotriva deciziei guvernului din Bosnia și Herțegovina.
Piramidele din Bosnia sunt obiectul unor controverse aprinse
„Noi, arheologii profesioniști din toată părțile Europei, dorim să protestăm vehement față de faptul că autoritățile bosniace sprijină așa-numitul proiect al piramidei, care se desfășoară pe dealurile de lângă Visoko.”„Acest proiect este o înșelătorie și nu aparține științei adevărate. Este o risipă de resurse, care ar fi mult mai bine folosite pentru protejarea moștenirii arheologice autentice și acest proiect distrage atenția de la problemele presante care afectează arheologii profesioniști din Bosnia-Herțegovina în fiecare zi”, se arată în protestul arheologilor.
Însă pentru ce toate aceste eforturi de a opri săpăturile? La urma urmei, dacă piramidele din Bosnia nu există, de ce toată această înverșunare? De ce să nu se facă săpături?
Timpul va arăta de partea cui se află dreptatea, de partea doctorului Osmanagic sau de cea a celorlalți arheologi, care se împotriveau procesului de excavare. Acești arheologi susțin că unele „situri arheologice autentice” din regiune ar putea pieri dacă se fac săpături.
Potrivit rapoartelor, săpăturile arheologice din vara lui 2008, derulate de arheologi care nu aparțin fundației lui Osmanagic, au scos la iveală artefacte medievale, ceea ce a făcut ca guvernului să i se ceară din nou să anuleze permisele de excavare date lui Osmanagic.
„Când am citit pentru prima dată despre existența piramidelor, am crezut că era o glumă foarte amuzantă. Nu îmi venea să cred că există oameni care ar putea da crezare acestei chestiuni”, a afirmat Amar Karapus, curator la Muzeul Istoric din Sarajevo.
Mai sus, harta localității Visoko. Piramida este marcată ca atare, se găsește mai la sud de oraș.
De asemenea, Garrett Fagan, cercetător la la Penn State University a afirmat că „nu ar trebui să li se permită să distrugă situri autentice în căutarea acestor iluzii, este ca și cum cuiva i s-ar permite să dărâme Stonehenge ca să caute niște camere secrete sub monument.”
Enver Imamovic, de la Universitatea din Sarajevo, fost director al Muzeului Național din Sarajevo, este îngrijorat că excavările care caută piramidele din Bosnia vor aduce pagube unor situri istorice cum ar fi capitala medievală regală Visoki și a declarat că săpăturile „vor distruge iremediabil o comoară națională”.
Mai mult, savanți mainstream, precum Curtis Runnels, expert în Grecia și Balcanii preistorici, susțin că oamenii care populau zona care azi este Bosnia și Herțegovina alcătuiau un popor redus ca număr, care „nu avea uneltele sau abilitățile de a construi arhitectură monumentală”. Însă Runnles subestimează poporul arhaic care locuia aici cu mii de ani în urmă.
Un exemplu este cultura Turdaș-Vinca, un popor antic care ocupa sud-estul Europei (adică Balcanii), o zonă în care azi se află Serbia și părți din România, Bulgaria, Bosnia, Muntenegru, Macedonia și Grecia. Această cultură arhaică, veche de aproximativ 10.000 de ani, a creat așa-numitele „simboluri Vinca” (tăblițele de la Tartaria și, probabil, tăblițele de la Gradeșnița, din Bulgaria), despre care unii cred că sunt cele mai timpurii exemple de protoscriere.
Cultura Turdaș-Vinca oferă și cel mai vechi exemplu cunoscut de prelucrare a cuprului. Deși au primit critici dure din partea experților mainstream, Osmanagic și echipa sa și-au urmărit scopul.
Ca bosniac, probabil că Osmanagic nu dorește să distrugă vestigiile istorice ale țării sale, iar susținătorii lui sunt convinși că singurul său scop este să scoată la iveală piramidele din Bosnia, adică o istorie și mai bogată care aparține țării sale și poporului arhaic care a locuit cândva în această regiune din Europa.
SURSA WWW.INCREDIBILIA.RO
Comentarii
Trimiteți un comentariu