Pasărea din Saqqara: Ce știau egiptenii antici despre tehnologia zborului?

Referiri la mașini zburătoare există în multe mitologii ale lumii. A fost pasărea din Saqqara un simplu obiect de cult sau un model aeronautic rudimentar?
Mândria de a zbura prea aproape de soare l-a costat mult pe Icar. Mitologia spune că a fugit din Creta cu aripi din pene și ceară, construite de tatăl sau, Dedal.
Povestea lui Icar ar fi trebuit să fie o avertizare pentru oameni, ca aceștia să nu provoace mânia zeilor. Dar, din fericire, omenirea nu a ținut cont de această avertizare.
Din câte știm până acum, aventura zborului a început în urmă cu o sută de ani, odată cu frații Wright și planorul lor elice, dotat cu un motor pe benzină.
Însă referiri la mașini zburătoare există în multe mitologii din jurul lumii. Este vorba doar de niște simple legende sau există adevăr în aceste relatări?

Pasărea din Saqqara – un artefact în afara timpului său?

Pasarea Saqqara 01
Pasărea din Saqqara
Există câteva descoperiri arheologice (așa-numitele „artefacte din afara timpului lor”) foarte controversate (și foarte interesante), care indică faptul că anticii ar fi putut deține tehnologii de mare anvergură.
Unul dintre aceste artefacte este pasărea din Saqqara sau așa-numitul „planor din Saqqara”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, o expediție arheologică a descoperit un artefact în formă de pasăre într-un mormânt din Saqqara, Egipt.
Mai târziu, arheologii au tras concluzia că el datează din secolul al II-lea î.e.n. Este confecționat din lemn de sicomor (un arbore sfânt, legat de zeița Hathor și un simbol al nemuririi) și alături el a fost descoperită o pânză ce purta inscripția „Pa-di-Imen”, adică „darul lui Amon”.

Un aspect care ridică semne de întrebare

pasarea_saqqara_02
Pasărea din Saqqara este expusă în camera 22 a Muzeului din Cairo, cu numărul de inventar 6347, și este una dintre cele mai controversate descoperiri arheologice a tuturor timpurilor.
Are o lungime de 14 centimetri și o anvergură a aripilor de 18 centimetri. Acest obiect nu are mai mult de 40 de grame și, la o primă privire, ne aduce aminte de un planor.
Ciocul și ochii indică faptul că obiectul este reprezentarea unui șoim, simbolul zeului Horus. Însă ceea ce este interesant este coada. Aceasta este pătrățoasă și reprezentată într-un mod ciudat: nu pe orizontală, cum ar fi normal la păsări, ci pe verticală.
Arheologii presupun că pasărea din Saqqara a mai avut o porțiune, pe care se afla montat un alt obiect. Un alt element interesant sunt aripile. Acestea sunt eschise, dar nu au nicio denivelare, cum ar trebui să aibă dacă ar reprezenta o aripă de pasăre.
Mai mult, ele se subțiază spre vârf, asemenea aripilor unui avion. Și, pentru ca lucrurile să devină și mai bizare, pasărea nu are picioare.
Poate că artefactul arată așa din cauza stilizării extreme a artistului. Și totuși, pe el nu se află modele care să reprezinte penele unei păsări.
Dar poate că acest lucru se datorează faptului că vopseaua de pe artefact a dispărut aproape în întregime. Ar putea fi un obiect ritualic, o jucărie sau o giruetă plasată pe ambarcațiuni, care indica direcţia vântului.
Ultima ipoteză poate fi confirmată de unele basoreliefuri din vremea Regatului Nou, găsite în templul lui Khonsu.

Încercările de a face avionul faraonului să zboare

pasarea_saqqara_03
O reprezentare a zeului Horus (dreapta) în Templul lui Seti din Abydos
Primul care a dat o altă interpretare artefactului a fost Khalil Messiha, profesor de anatomie artistică la Universitatea din Helwan. Acesta crede că pasărea este modelul unui planor, chiar dacă îi lipsește coada. Profesorul a avut curajul de a-și publica opinia.
De atunci, pasărea din Saqqara este numită, pe drept sau nu, „planorul din Saqqara” sau „avionul faraonului”. În anii ’70, Ministerul Culturii din Egipt a alcătuit o comisie care să elucideze misterul și experții au căzut de acord asupra unicității obiectului.
Toți au susținut că nu era vorba de vreo jucărie, ci de un model care ar putea avea calități aerodinamice. Martin Gregorie, proiectant și fabricant de planoare, a reprodus artefactul, însă nu a reușit să-l facă să zboare, din cauza instabilității.
Naturalistul Ivan Terence Sanderson a obținut un cu totul alt rezultat, după ce a făcut un test. După ce a modificat modelul și a folosit lemn de plută în loc de lemn de sicomor, el a dovedit că obiectul putea zbura și chiar plana.
Ca întotdeauna, există argumente pro și contra și nu putem trage concluzii pripite. Nu se poate nega faptul că această descoperire, a cărei funcție nu o putem înțelege pe deplin, este un simbol al unei păsări sacre din mitologia egipteană.


Însă, este posibil ca ea să reprezinte ceva mai mult. Rămâne ca oamenii de știință să cerceteze această ipoteză.

Comentarii