În jurul anului 1.500 î.e.n., egiptenii au început să mumifice animalele la scară largă. De aceea, în ultimii 150 de ani, arheologii au descoperit în siturile sacre egiptene milioane de animale mumificate.
Este cunoscut faptul că egiptenii venerau și mumificau în special pisicile. Însă ei conservau o întreagă varietate de alte animale, inclusiv capre, gazele, babuini, câini, vaci, lei, tauri, vulturi și chiar hipopotami.
Aceste animale erau îmbălsămate cu minuțiozitate. Unele dintre ele aveau fețele poleite cu aur și morminte cu decorațiuni elaborate. Pânze țesute cu grijă înveleau animalul ca pe un copil mic.
Dar de ce au depus egiptenii atâtea eforturi pentru a-și conserva animalele?
Animale mumificate și folosite drept idoli
Savanții cred că existau mai multe motive pentru mumificarea animalelor. În primul rând, prin mumificare, ele erau transformate în idoli, pe care egiptenii îi venerau ca pe niște manifestări fizice ale zeilor.
Aparținând unei culturi animiste, egiptenii credeau că zeii puteau locui oriunde și în orice obiect sau ființă. Credința că animalele erau manifestări fizice ale zeilor i-a determinat să creeze astfel de idoli.
Ofrande pentru zei
Alteori, aceste animale erau folosite ca ofrande votive pentru zei. Ce mai adesea, slujbele de venerare aveau loc în temple dedicate zeităților.
Este posibil ca mumiile animalelor să le fi fost încredințate preoților sau să fi fost lăsate în templu ca ofrande votive, așa cum creștinii lasă lumânări în biserici. Oricum ar sta lucrurile, în multe dintre siturile în care se aflau temple sacre au fost descoperite gropi imense, pline cu mumii de animale.
Este posibil ca astfel de mumii să fi fost oferite fie în semn de mulțumire, fie drept sacrificiu pentru a obține o favoare din partea zeilor.
Companie pentru stăpâni în viața de apoi
De asemenea, prin mumificare, animalele de companie puteau fi alături de stăpânii lor în viața de apoi.
Această idee se aliniază credinței egiptene că viața este veșnică atâta timp cât sunt îndeplinite niște condiții, cum ar fi o mumificare corespunzătoare și un mormânt care conține toate cele necesare pentru viața de apoi.
Grija acordată mumificării oamenilor s-a extins și asupra animalelor, care își însoțeau stăpânii după moarte.
Mâncare în lumea de dincolo
În alte cazuri, animalul mumificat era o sursă de hrană pe tărâmul de dincolo. Astfel, în Egiptul Antic, cei care se ocupau de înmormântări adăugau surse de hrană mumificate în mormintele celor bogați.
Oricare ar fi fost scopul acestui obicei, cert este că el era extrem de răspândit printre egipteni. Iată câteva animale mumificate la scară largă de antici.
Animale mumificate: Crocodili în cinstea lui Sobek
În templul și cimitirul Kom Ombu, situat la nord de Assuan, arheologii au descoperit peste 300 de mumii de crocodili. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece egiptenii venerau crocodilul pentru forța sa și pentru asocierea cu Nilul și, deci, cu fertilitatea.
De fapt, templul de la Kom Ombu era un loc de venerare a zeului-șoim Horus și a zeului-crocodil Sobek. Mumia de crocodil din imaginea anterioară provine din Kom Ombu, iar cercetătorii au scanat-o folosind tomograful.
„Egiptenii antici credeau că această mumie era încarnarea zeului-crocodil Sobek. Având o lungime de patru metri, animalul este îmbrăcat în rășină. Peste 25 de pui de crocodil mumificați sunt atașați de spatele său”, se precizează pe site-ul British Museum.
Mumia datează din perioada 650-550 î.e.n.
Animale mumificate: Pisici în cinstea lui Bastet
Bastet sau Bast era zeița-pisică. În Egiptul de Jos, Bastet era venerată încă din 2.890 î.e.n., ca zeiță a războiului.
În timpul celei de XXII-a dinastii, cei care o venerau au transformat-o dintr-o zeitate războinică sub formă de leoaică într-o zeitate protectoare sub formă de pisică.
Animale mumificate: Șoimi în cinstea lui Horus
După cum am menționat mai sus, egiptenii venerau un zeu-șoim, pe nume Horus. Mumia de șoim din fotografie aparține unei colecții private și datează din perioada Ptolemeică (332-30 î.e.n.).
Șoimul a fost mumificat folosindu-se o pânză cu model geometric în două nuanțe, o mască de ghips pe care a fost pictată fața unui șoim, precum și o perucă din trei elemente, care îi ajunge până la umeri.
Industria mumificării
Mumificarea era un proces costisitor. Era o artă și o știință practicată de un grup special de preoți, capabili să recite rugăciunile și să desfășoare ritualurile necesare.
Cum cererea de animale mumificate era foarte mare, a apărut o întreagă industrie, care le oferea spre vânzare sau troc în niște locuri special amenajate. Savanții estimează că, între 380 î.e.n. și 400 e.n., numărul animalelor mumificate în Egipt a depășit 70 de milioane.
Într-un singur loc arheologii au găsit opt milioane de câini mumificați. Mai mult, au fost descoperite aproximativ 30 de catacombe, în care se aflau stivuite milioane de mumii.
Cele mai multe dintre mumiile analizate de experți erau animale întregi sau bucăți de animale. Totuși, cam o treime dintre mumiile scanate conțineau, de fapt, bețe sau pene.
Unii au spus că era vorba despre o înșelătorie. Însă cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania susțin contrariul. Conform acestora, o explicație ar putea fi faptul că, la acea vreme, cererea de animale mumificate depășea oferta.
Astfel, pentru a micșora volumul de muncă al celor care se ocupau de îmbălsămare, preoții vindeau aceste mumii goale, care le înlocuiau cu cinste pe cele adevărate. În plus, este foarte probabil că oamenii de rând nu își permiteau mumii de animale adevărate.
Comentarii
Trimiteți un comentariu